Rasp_irak_js4_22ianuarie10

Romani an Centre for Count ry of Origin Research a nd Documentatio n
CNRR – Fundatie de utilitate publica
RĂSPUNS ITO IRAK – Judecătoria Sectorului 4

1. Situatia actuala a musulmanilor sunniti din orasul Kirkuk situat in guvernoratul Taamin (centrul Irakului);
situatia etnicilor turkmeni din aceasta zona (daca acestia sunt persecutati din motive etnice sau religioase de
musulmanii siiti sau de gruparile teroriste);
2. Daca autoritatile irakiene sunt capabile sa ofere protectie cetatenilor sai persecutati pe motive de opinie
religioasa de catre un agent de persecutie nestatal (musulmanii shiiti);
3. Daca in Irak, in baza preceptelor religioase islamice, sunt comise crime de onoare? (Petentul a avut o iubita
de religie shiita, parintii fetei s-au opus casatoriei cu petentul si au aranjat ca aceasta sa se marite cu un var.
Fata a fugit cu petentul si a locuit la acesta, lucru interzis de religia islamica. Pentru acest motiv, considerand
ca au fost facuti de rusine in Kirkuk, parintii fetei l-au amenintat cu moartea pe petent);
4. Exista recomandari ale UNHCR referitoare la refugiatii proveniti din zona centrala a Irakului (orasul
Kirkuk)?

Va punem la dispozitie urmatoarele informatii:
1. Situatia actuala a musulmanilor sunniti din orasul Kirkuk situat in guvernoratul Taamin (centrul Irakului);
situatia etnicilor turkmeni din aceasta zona (daca acestia sunt persecutati din motive etnice sau religioase de
musulmanii siiti sau de gruparile teroriste);
Soarta Irakului poate sa depinda de deteriorarea sau imbunatatirea situatiei din Kirkuk, pe masura de kurzii, arabii,
turkmenii si crestinii din zona se lupta pentru controlul provinciei si siguranta grupurilor fiecarora. Aceasta zona este
bogata in zacaminte petroliere si se afla la granita etnica arabo-kurda. Miza este exact controlul asupra acestor bogatii
naturale. In timp ce diferitele grupuri de putere din Baghdad se lupta sa pastreze pacea obtinuta in urma razboiului
civil, deciderea soartei politice a zonei Kirkuk este indeajuns de complexa pentru a compromite intreg statul irakian.
Pana acum, lupta s-a centrat pe drame politice fara sfarsit, dar daca un compromis nu poate fi atins curand, urmatoarea
etapa poate fi chiar un conflict sangeros. (International Crisis Group, „Spoils of Babylon”, Joost Hiltermann in The
National Interest, 16.12.2009)

Raportul UNSC, publicat pe data de 2 iunie 2009, mentioneaza ca in zona disputat Kirkuk si in imprejurimi, au existat
atacuri persistente mici impotriva fortelor militare irakiene si americane, comise de catre grupari armate locale. O
atentie sporita a fost indreptata catre potentiala crestere a tensiunilor dintre comunitati, dar si la riscul de escaladare a
tensiunilor dintre fortele de securitate irakiene si ale fortelor kurde Peshmerga, care sunt stationate in zone disputate
ale guvernoratului Kirkuk si Diyala. (United Nations Security Council, Report of the Secretary-General pursuant to
paragraph 6 of resolution 1830 (2008),02.06.2009)

Raportul ICG, publicat la data de 6 iulie 2009, mentioneaza prezenta politiei kurde (Asaesh) in Kirkuk. Directorul
Asaeh, Esmat Argushi, a declarat ca prezenta lor in Kirkuk a fost importanta pentru securitatea zonei. In ciuda acestui
fapt, prezenta Asaeh in Kirkuk a cauzat manie si ura in interiorul unor grupuri etnice. (International Crisis Group,
Iraq's new battlefront: The struggle over Ninewa, Middle Eastern Report No. 90, 28.09.2009)

Raportul IOM, publicat la data de 1 octombrie 2009, mentioneaza ca atacurile violente continua sa cauzeze multe
victime in guvernoratul volatil Kirkuk. In plus, raidurile curente efectuate de catre politia irakiana in unele parti ale
guvernoratului au dus la arestari, inclusiv ale unor membrii ale familiilor persoanelor deplasate intern. Unele familii
Mantuleasa 42, etaj 3, ap. 10, Sector 2, Bucuresti, Cod 023962, Romania
Tel / Fax: + 40.31.405.02.75 / +40.31.405.02.76

deplasate intern au declarat ca frica care i-a cuprins poate sa cauzeze sa se intoarca la locurile lor de origine, desi nu
cred ca sunt in siguranta daca fac acest lucru. (IOM, IOM emergency needs assessments monthly report, 01.10.2009)

2. Daca autoritatile irakiene sunt capabile sa ofere protectie cetatenilor sai persecutati pe motive de opinie
religioasa de catre un agent de persecutie nestatal (musulmanii shiiti);
Gruparile armate shiite, care au fost implicate in violente sectare si lupte pentru putere in comunitatile shiite, continua
sa agreeze ideea incetarii violentelor sau au pierdut din putere, fie s-au relocat.
Un numar de factiuni desprinse din JAM, precum si „grupari speciale”, despre care se banuieste ca au finantare
iraniana, continua sa aiba confruntari cu fortele de securitate irakiene si cele internationale si cauta sa destabilizeze
echilibrul de securitate, in ciuda instructiunilor lui Al-Sadr.
In timp ce aceste grupari au fost slabite in timpul recentelor operatiuni in zonele lor de baza din Baghdad si din
guvernoratele din sud, care au rezultat victime si arestari, iar multi din liderii acestora se pare ca au fugit in Iran, unde
se regrupeaza, antreneaza si intentioneaza sa se intoarca in Irak. Rapoarte despre arestari si identificarea unor arme
ascunse, mai ales in guvernoratele din sud, precum si despre un numar de atacuri recente par sa indice faptul ca
militiile insurgente s-au reintors si inca au abilitatea sa rupa echilibrul securitatii. Unele dintre aceste grupari sunt
banuite sa fie implicate si in activitati criminale. (UNHCR, Eligibility Guidelines for Assessing the International
Protection Needs of Iraqi Asylum-Seekers, aprilie 2009)
In comunitatea shia, principalele organizatii armate includ aripa militanta a Consiliului Suprem Islamic Irakian sau
SIIC (inainte cunoscut sub denumirea de Consiliul Suprem pentru Rezistenta Islamica in Irak sau SCIRI), organizatia
Badr si Jaish al-Mahdi a lui Moqtada al-Sadr. Este din ce in ce mai dificil ca militii shiite sa fie caracterizate drept
blocuri unitare, mai ales in cazul confederatiilor largi ale militiilor care si-au declarat fidelitatea spirituala martirului
Mohammed Sadiq al-Sadr, tatal lui Moqtada al-Sadr. (UK Border Agency (Home Office), Country of Origin
Information Report – Iraq, 10.12.2009)

Unele grupari insurgente Shia, cum ar fi Jaysh al-Mahdi (JAM) si Asa’ib Ahl al-Haq (AAH) au efectuat atacuri
impotriva coalitiei internationale si impotriva irakienilor, in special impotriva celor de confesiune sunnita; cu toate
acestea, aceste atacuri nu urmaresc esecul guvernului irakian; mai de graba, ele cauta sa grabeasca retragerea fortelor
militare straine din tara. Pe masura ce situatia securitatii se imbunatateste si fortele de securitate irakiene se
maturizeaza, cateva grupari extremiste shiite incearca in prezent sa discute cu guvernul irakian despre procesul de
reconciliere. (Multi-National Force – Iraq (MNF-I), The Insurgency, 01.08.2009)

Militia Sadr, sau „Armata Mahdi”, s-a fragmentat in mai multe factiuni, iar influenta si capacitatile sale continua sa se
reduca. Miscarea Sadrista pare sa se concentreze pe politica, in loc de violenta, iar Sadr a luat putine masuri pentru a
revitaliza capacitatile sale militare, de la data operatiunilor armatei irakiene in Basra si Sadr City, la inceputul lui
2008. Cu toate acestea, in continuare exista grupari violente, factiuni desprinse din Armata lui Mahdi, care ataca
armata americana si tinte guvernamentale. Iranul asigura unele provizii si antreneaza astfel de grupari, oferind sprijin
si antrenament militiilor Sadriste si cele ale Consiliului Suprem. (Center for Strategic and International Studies,
Iraq: Creating a Strategic Partnership, 07.10.2009)

3. Daca in Irak, in baza preceptelor religioase islamice, sunt comise crime de onoare? (Petentul a avut o iubita
de religie shiita, parintii fetei s-au opus casatoriei cu petentul si au aranjat ca aceasta sa se marite cu un var.
Fata a fugit cu petentul si a locuit la acesta, lucru interzis de religia islamica. Pentru acest motiv, considerand
ca au fost facuti de rusine in Kirkuk, parintii fetei l-au amenintat cu moartea pe petent);
Asa numitele „crime de onoare”, adica crime comise de catre un membru al familiei pentru a proteja onoarea familiei,
sunt in crestere. Multe femei si fete si, intr-o proportie mai mica, barbati si baieti, risca sa fie omorati daca sunt
acuzati de un comportament despre care se considera ca a adus rusine familiei, cum ar fi pierderea virginitatii (chiar si
prin viol), infidelitate, o cerere de divort sau refuzul de a se casatori. Femeile pot fi ucise doar si pe baza unor
suspiciuni sau zvonuri, fara a avea oportunitatea de a se apara.
Codul Penal irakian (legea nr. 111 din 1969) contine garantii care permit pedepse indulgente pentru „crimele de
onoare”, pe motivul provocarii sau daca acuzatul a avut „motive onorabile”. Pedeapsa este de 6 pana la 12 luni de
inchisoare. Articolul 409 mentioneaza ca daca o persoana isi surprinde nevasta sau o ruda de sex feminin comitand
adulter si isi ucide nevasta / ruda, pedeapsa nu poate depasi trei ani. Legea nu clarifica ce inseamna „motive
onorabile” si astfel lasa usa deschisa pentru o interpretare larga si abuzuri.
Mantuleasa 42, etaj 3, ap. 10, Sector 2, Bucuresti, Cod 023962, Romania
Tel / Fax: + 40.31.405.02.75 / +40.31.405.02.76

Femei din toate partile Irakului sunt supuse riscului de a fi victimele „crimelor de onoare” comise de catre familiile
lor pentru comportamente percepute drept rusinoase. „Crimele de onoare” sunt cel mai frecvent comise cu impunitate,
dat fiind inaltul nivel de acceptare in societate a acestor crime, chiar si in randul politiei. In rarele cazuri cand
vinovatii sunt arestati si acuzati, acestia au primit pedepse indulgente. Ca rezultat, femeile si fetele sunt retinute sa
raporteze chiar si atacurile sexuale, de tema de a nu si ostracizate sau chiar ucise de catre familiile lor. (UNHCR,
Eligibility Guidelines for Assessing the International Protection Needs of Iraqi Asylum-Seekers, aprilie 2009)

„Crimele de onoare” au constituit o problema serioasa. Legislatia in vigoare permite argumente „de onoare” pentru a
motiva sentinte. In primele trei luni ale anului, inainte de operatiunile fortelor irakiene in Basrah, 35 de femei au fost
ucise. Din luna aprilie si pana in decembrie 2008, 37 de femei au fost ucise, inclusiv sase crime de onoare si noua
omoruri care au survenit in urma violentei domestice. Pe data de 19 decembrie 2008, purtatorul de cuvant al politiei
din Basrah a declarat ca fenomenul crimelor de onoare a scazut cu aproape 90% fata de anul 2007, in special pentru ca
situatia generala a securitatii s-a imbunatatit. (United States Department of State, Country Report on Human Rights
Practices 2008, 26.02.2009)

4. Exista recomandari ale UNHCR referitoare la refugiatii proveniti din zona centrala a Irakului (orasul
Kirkuk)?
4. Guvernoratul Kirkuk (Tameen)
Majoritatea violentei din guvernorat este

Cele mai multe violente din guvernorat sunt legate de statutul administrativ al Kirkukului, care nu este inca rezolvat si
luptele pentru putere dintre diversi actori arabi, kurzi si turkmeni. Conditiile de securitate din guvernoratul Kirkuk, si
in special din orasul Kirkuk, tind sa se agraveze in timpul evenimentelor politice legate de statutul orasului Kirkuk, pe
masura ce gruparile armate vizeaza sa influenteze deciziile politice. De exemplu, in timpul unor negocieri intense pe
tema legii alegerilor locale in vara lui 2008, un atac sinucigas asupra kurzilor care demonstrau a dus la izbucnirea
violentelor dintre comunitati, in care peste 25 de persoane au fost ucise si alte peste 200 ranite. Tensiunile si
violentele sporadice pot complica viitoarele negocieri. Odata cu amanarea alegerilor locale in Kirkuk, situatia
securitatii s-a stabilizat relativ. Cu toate acestea, tensiunile dintre comunitati sunt pe cale sa erupa si sa dea nastere la
noi violente inaintea deciderii statutului guvernoratului Kirkuk. Unii observatori atentioneaza ca tensiunile dintre
grupurile etnice, pe tema statutului nedeterminat la Kirkukului, se pot transforma intr-un nou razboi civil.
Grupari insurgente, precum Al-Qaeda, doresc sa provoace violente intre comunitati atacand liderii care propun solutii
din partea gruparilor etnice sau religioase. Si mai mult de atat, au existat rapoarte care vorbeau despre procesul de
armare al mai multor comunitati din Kirkuk, in vederea unui conflict viitor.
Comunitatile arabe si turkmene din Kirkuk se plang de hartuiri, intimidari, arestari arbitrare si manipulari demografice
comise de catre kurzi, care domina institutiile politice si de securitate ale guvernoratului.
Liderii politici si politistii kurzi sunt, in schimb, tinte ale asasinatelor. Ofiterii PUK si KDP sunt, de asemenea, tinte
obisnuite ale atacurilor. Recent, doi membrii au Partidului Comunist Kurd au fost ucisi in locuintele lor din Kirkuk.
Fratele unui membru de rang superior al aceluiasi partid a fost, de asemenea, ucis. Minoritatile religioase si etnice se
gasesc de multe ori in situatia in care sunt captive in toiul luptelor pentru putere si teritoriu.
In guvernoratul Kirkuk, au loc, in mod obisnuit, atentate cu bombe, schimburi de focuri si atentate ocazionale cu
masini capcana si sinucigase. Pe data de 11 decembrie 2008, un atentat sinucigas s-a sondat cu moartea a 46 de
persoane si ranirea a aproape 100, atunci cand bomba a fost detonata intr-un restaurant plin cu oficiali ai guvernului,
femei si copii, in Kirkuk. Exista si evidente despre rapiri si asasinate strategice, in care tintele au fost oficiali ai
fortelor de ordine, lideri tribali SoI, oficiali si angajati ai guvernului, oficiali de partid (in mare parte kurzi), membrii
ai grupurilor minoritare, jurnalisti si persoane de alte profesii. Cadavrele sunt in continuare gasite ocazional in
guvernoratul Kirkuk.
In guvernoratele centrale – Baghdad, Diyala, Kirkuk, Ninewa si Salah Al-Din – unde, desi situatia generala a
securitatii s-a imbunatatit partial, inca exista o stare de instabilitate, violente si abuzuri ale drepturilor omului savarsite
de diversi actori, iar situatia generala este de asa natura incat exista probabilitatea de unor incidente serioase.
Gruparile armate raman letale iar atacurile sinucigase si atentatele cu bombe directionate impotriva MNF-I/ISF,
Awakening Movements si civililor, in plus fata de asasinatele si rapirile strategice, acestea continua sa faca victime
sin randul civililor si sa provoace noi deplasari de populatii.
Aceste metode de violenta sunt indreptate spre anumite zone unde civilii care apartin de grupuri specifice etnice sau
religioase se aduna in lacase de cult, piete, statii de autobuz si zone rezidentiale. Violentele par sa fie motivate politic
Mantuleasa 42, etaj 3, ap. 10, Sector 2, Bucuresti, Cod 023962, Romania
Tel / Fax: + 40.31.405.02.75 / +40.31.405.02.76

si legate de luptele care continua pe miza teritoriului si a puterii. Cum a fost specificat si mai sus, chiar si in cazul in
care un individ nu a primit amenintari sau nu a fost supus unui risc evident, evenimente care au loc in zona in care
traieste sau care au legatura cu alti indivizi, pot da nastere la temeri bine intemeiate.
Exista si un mod mai specific in care tintele sunt alese de catre elemetele extremiste care tin de un grup religios sau
politic. Violul este folosit si ca mod de persecutie. Data fiind situatia complexa al unui numar mare de actori implicati
in a asigura protectie si multi actori care sunt surse de violente, granitele sunt adesea neclare, neputinta unui solicitant
de azil de a identifica sursa violentei nu ar trebui sa fie considerata un fapt care sa-i afecteze credibilitatea. (UNHCR,
Eligibility Guidelines for Assessing the International Protection Needs of Iraqi Asylum-Seekers, aprilie 2009)


REFERINTE:

UNHCR, Eligibility Guidelines for Assessing the International Protection Needs of Iraqi Asylum-Seekers, aprilie 2009,
disponibil la
http://www.ecoi.net/file_upload/90_1240823456_unhcr-irq200904.pdf, accesat la 01.09.2009
International Crisis Group, „Spoils of Babylon”, Joost Hiltermann in The National Interest, 16.12.2009, disponibil la
http://www.crisisgroup.org/home/index.cfm?id=6440, accesat la 20.01.2010
United Nations Security Council, Report of the Secretary-General pursuant to paragraph 6 of resolution 1830
(2008),02.06.2009, disponibil la
http://www.uniraq.org/FileLib/misc/SG_Report_S_2009_284_EN.pdf, accesat la 21.01.2010
International Crisis Group, Iraq's new battlefront: The struggle over Ninewa, Middle Eastern Report No. 90,
28.09.2009, disponibil la
http://www.crisisgroup.org/library/documents/middle_east___north_africa/iraq_iran_gulf/90_iraqs_new_battlefront___
the_struggle_over_ninewa_web.pdf, accesat la 21.01.2010
IOM, IOM emergency needs assessments monthly report, 01.10.2009, disponibil la
http://www.reliefweb.int/rw/rwb.nsf/db900sid/EGUA-7WEPGZ?OpenDocument&rc=3&cc=irq, accesat la 21.01.2010
UK Border Agency (Home Office), Country of Origin Information Report – Iraq, 10.12.2009, disponibil la
http://www.ecoi.net/file_upload/1226_1260966462_iraq-141209.pdf, accesat la 21.01.2010
Multi-National Force – Iraq (MNF-I), The Insurgency, 01.08.2009, disponibil la
http://www.mnf-iraq.com/index.php?option=com_content&task=view&id=729&Itemid=45, accesat la 21.01.2010
Center for Strategic and International Studies, Iraq: Creating a Strategic Partnership, 07.10.2009, disponibil la
http://csis.org/files/publication/091006_iraq-strat_partner6.10.pdf, accesat la 21.01.2010
United States Department of State, Country Report on Human Rights Practices 2008, 26.02.2009, disponibil la
http://www.state.gov/g/drl/rls/hrrpt/2008/nea/119116.htm, accesat la 21.01.2010
Acest raspuns a fost pregatit in urma cercetarii informatiilor publice accesibile in prezent la Centrul de Documentare - ROCCORD al CNRR in limita de timp avuta la dispozitie. El nu isi propune sa fie determinant cu privire la meritele cazului individual. Intrebarile adresate se regasesc in forma in care au fost depuse la CNRR. Sumarizarea si/sau traducerea nu au fost efectuate de catre traducatori autorizati. ROCCORD nu isi asuma raspunderea pentru cererile netrimise in timp util sau cu adrese de contact mentionate gresit. Raspunsurile oferite sunt menite sa vina in sprijinul unei bune solutionari a cauzelor cu refugiati si au caracter voluntar. Procedura oferirii raspunsurilor implica o munca de cercetare (2-7 ore) si traducere (2-5 ore). Raspunsurile oferite nu reprezinta date care rezulta din actele si evidentele Consiliului National Roman pentru Refugiati fiind necesara desfasurarea unei activitati specifice cu reguli stricte de cercetare si documentare conform ghidurilor la nivel european cu privire la informatiile din tara de origine. Raspunsurile sunt oferite cu cel putin o zi inainte de termenul de judecata prin email sau fax in urma datelor de contact prezentate de solicitant. Cercetatorii din cadrul centrului ROCCORD au obligatia de a respecta confidentialitatea datelor personale ale solicitantilor de azil precum si orice alta informatie cu care vin in contact. Acest raspuns a fost trimis direct la data de 21.01.2009. Contact: str. Mantuleasa 42, etaj 3, ap. 10, Sector 3, Bucuresti, Cod 023962, Romania Tel / Fax: + 40.21.312.62.10 / +40.31.405.02.76 Mantuleasa 42, etaj 3, ap. 10, Sector 2, Bucuresti, Cod 023962, Romania
Tel / Fax: + 40.31.405.02.75 / +40.31.405.02.76

Mantuleasa 42, etaj 3, ap. 10, Sector 2, Bucuresti, Cod 023962, Romania
Tel / Fax: + 40.31.405.02.75 / +40.31.405.02.76

Source: http://www.portal-ito.ro/pdf_documents/140/Rasp_Irak_JS4_22ianuarie10.pdf